collocutore

collocutore
col·lo·cu·tó·re
s.m. BU
chi partecipa attivamente a un dialogo, interlocutore
Sinonimi: interlocutore.
\
DATA: 1830.
ETIMO: dal lat. tardo collocutōre(m), der. di collŏqui "parlare insieme".

Dizionario Italiano.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • collocutore — pl.m. collocutori sing.f. collocutrice pl.f. collocutrici …   Dizionario dei sinonimi e contrari

  • conlocutor — CONLOCUTÓR s. v. interlocutor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  conlocutór s. m., pl. conlocutóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CONLOCUTÓR, OÁRE s.m. şi f. (Rar) Interlocutor. [ …   Dicționar Român

  • colocutor — colocutór s. m., pl. colocutóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  COLOCUTÓR, OÁRE s. m. f. interlocutor. (<it. collocutore) Trimis de raduborza, 09.09.2006. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • interlocutore — /interloku tore/ s.m. [der. del lat. interlŏqui interloquire , part. pass. interlocutus ] (f. trice ). 1. [chi prende parte a un dialogo, a una conversazione] ▶◀ (non com.) collocutore. 2. (estens.) a. [chi partecipa a una trattativa di carattere …   Enciclopedia Italiana

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”